Vine, trece

Partea cea mai grea, in vacanta, e facutul bagajelor. Fara lista, totul e in memorie. Dintr-un maldar de haine, incep alegerea. Am fost mai practica, anul asta. Iau cam jumatate. Adica am eficientizat la maximum procesul. Chiar si asa, e dificil sa le calci, sa le randuiesti frumos, iar apoi sa le pui in geamantan, intr-o oarecare ordine. Rochii, fuste, pantaloni scurti/lungi, costume de baie, tricouri, maiouri, sandale, adidasi, slapi, palarii... Carti de citit, trusa de cosmetica, incarcator de telefon, medicamente(putine), lotiune de plaja... Iau si laptopul, decizie de ultim moment. Daca vad ceva frumos si-mi vine sa scriu... Inca un incarcator, asadar.
Doar o valiza. E bine, pana la urma. Pasaport, buletin, banii!!!
Sper ca n-am uitat nimic.

E trist, totusi. Muncim un an, ne facem planuri si vine ea, vacanta. Intotdeauna prea scurta. Intotdeauna prea repede. O saptamana, doua si ne trezim iar in rutina aia de zi cu zi, de luni pana vineri. Roboteii se scoala de dimineata, se duc la munca, stau toata ziua acolo, se intorc acasa, daca mai au timp/chef ies o ora, daca nu, nu... In weekend, somn, cateva intalniri cu prietenii, curatenie, o carte, iar somn... Toamna, iarna, primavara... Se apropie iar vara, planuri din nou, documentare de vacanta, economii, alegerea, in sfarsit, vacanta mare!!! Bagaje, drum... trece totul cat ai clipi... Si iar, de la capat...