Cand imi place o carte, o citesc in ritm de respiratie precipitata. Si ajung in punctul in care viata mea se invarte in jurul acelei povesti. Adorm cu ea, tarziu in noapte, chiar daca stiu ca a doua zi va fi greu. Ma grabesc acasa, doar ca sa ma afund din nou...
Vine insa si clipa cand trebuie s-o las, pentru ca-i pe sfarsite. Si trag de finalul asta. Intotdeauna mi-e greu. Zabovesc pe pagini, rasfoiesc ce-am citit deja. Nu pot s-o las.
De fapt, imi dau seama acum ca n-am stiut niciodata sa ma despart.
Si ca, toata viata mea, am atarnat de cate o poveste...
Exact aceleasi sentimente le traiesc si eu cand citesc o carte care-mi place... Si cateva zile parca n-as incepe sa citesc altceva. Simt ca inca ma leaga ceva de cartea proaspat-citita, de personaje,pe care incerc sa le identific in oamenii cu care intru in contact.. Ca si cum daca as incepe alta carte, as "insela-o" pe precedenta.
RăspundețiȘtergereDe asemenea , nu incep sa citesc mai multe carti deodata intr-un anumit interval de timp. Eventual cand eram in perioada facultatii si trebuia sa citesc carti de specialitate, doar ele se interfereau cu lectura din pura placere si pasiune. Dar fiind din domenii diferite, e de inteles.
Ce interesant cum cartile se aseamana cu relatiile...
Dacă este o carte bună o să o citiţi şi a doua oară. Eu am citit Portretul lui Dorian Gray, de trei ori...
RăspundețiȘtergeree la fel cind citesti a doua oara?.................e la fel o reletie a doua oara?
RăspundețiȘtergereInceputuri... Ceea ce ne leaga e dintr-o pornire a inimii si o consideratie a mintii, tesem vise din fir de panza de paianjen apoi din fir de panza de corabii; gravitam in universul livresc, o necuprindere amagitoare, la fel ca in cel omenesc.
RăspundețiȘtergereSfarsituri... Ceea ce ne leaga nu e, nimic nu e.
Ma bucur sa citesc gandurile voastre aici si sa vad ca mai sunt persoane ca si mine, pasionate de lectura, de povesti, personaje; aceste carti dau culoare existentei, fac universul propriu sa fie mai plin de trairi, asa ca va urez lectura placuta in continuare. Recomandare personala : "Umbra Vantului" Carlos Ruiz Zafon
RăspundețiȘtergereE o mare "arta" sa spui: Gata! S-a sfarsit, pot si e necesar sa incep ceva nou, sa o apuc pe un alt drum.
RăspundețiȘtergereAm descoperit blogul tau de curand si deja sunt fascinata de el,de tine, de felul in care ne povestesti trairile tale. Daca ai putin timp lliber, te-as ruga sa vizitezi si blogul meu: http://deeea.ablog.ro . Daca iti place, as fi foarte incantata sa ma adaugi in blogroll-ul tau. Sa ai o zi minunata!
RăspundețiȘtergeremda....eu cand citesc o carte..ma imaginez in ea,omniscienta si omniprezenta..stiu tot si sunt peste tot..si ma fascineaza lumile in care intru..ca de exemplu "Jane Eyre"..mai aveam putin si plangeam cand s-a terminat..
RăspundețiȘtergereEsti o romantica. Si (probabil) ti-ar fi foarte bine fara sa fie nevoie sa te desparti.
RăspundețiȘtergereDin pacate, nu pot sa-ti dau sfaturi sau idei despre cum sa faci asta...
foarte frumos!!trec si eu aproape prin aceleasi situatii.
RăspundețiȘtergere