joi, 20 ianuarie 2011

Oameni şi poveşti

Imaginează-ţi strada, la o oră la care oamenii aleargă cu treburi prin oraş. Fiecare pierdut în grijile şi gândurile sale... O dimineaţă tulbure, cu aer crud, ceaţă lăptoasă şi ploaie măruntă. Îmi place să privesc trecătorii, să le intuiesc poveştile. Priviri pătimaşe, lupta lor cu viaţa...
În tot iureşul ăsta, o doamnă - bunică pesemne...- păşeşte liniştit, cu telefonul la ureche... Un chip împăcat, cu un zâmbet în colţul gurii...:
"- Şi împăratul îi spuse, atunci, să aleagă: prinţul Întunericului şi împărăţia, adică bogăţia de pe lume, sau liniştea, soarele şi Prâslea... dar o viaţă modestă..."
Într-o zi de joi, pe stradă, o bunică spune o poveste la telefon... Mi s-a părut cel mai tandru gest, din ultima vreme. Mi-am imaginat că nepoţelul nu vrea să doarmă, fără glasul cald al bunicii... Chiar şi când ea e departe, rătăcind printre oamenii aceia care nu văd şi nu aud. Şi mi-am dat seama că mi-e dor de-o poveste frumoasă...

34 de comentarii:

  1. e frumos gestul bunicii ... ma infioara !

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce frumos :) Dulce, asa, imi aminteste de copilarie si de povestile pe care mi le spunea mamaita :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Experimentam o realitate in perpetua schimbare careia trebuie sa ne adaptam asa cum se mladie algele sub loviturile valurilor, avem trebuinta de povesti mai mult decat de paine.

    Bunica desfasura firul din caierul unei povesti cu glasu-i ca un susur de izvor, in poala ei imi netezea parul iar rotitele fiintei prindeau a se misca incet si adormeam privind in soba focul...

    RăspundețiȘtergere
  4. Tuturor ne e dor Simona..si fara sa vrem, cautam o poveste frumoasa in tot ce facem, in orice persoana ce o intalnim. Scriai acum ceva zile ca nu mai avem timp...din pacate, nici ptr povesti nu mai avem timp. Poate doar sa le traim noi.

    O zi frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
  5. ce frumos....ce dor imi e si mie de copilarie ...:(

    RăspundețiȘtergere
  6. P.S.

    O curiozitate, mica cat o furnica insa mare cat Neghinita, manata de o pornire a inimii dar si o consideratie a mintii, pe cine a ales?

    RăspundețiȘtergere
  7. Şi mai departe ce s-a întâmplat? Simonaaaa spune-ne povesteaaaa! Plizzz!

    Măi să fie, nu pot să mai adorm până nu aflu rezultatul alegerii. Hmmm. Sunt curios de nu mai pot. Oare a fost preferat Prinţul Întunericului, al Beznei şi al Haosului,cel Înfricoşetor, cel cu bogăţii nemăsurate, stăpân peste nouăşpe palate? Ori Prâslea îl va stârpi de pe faţa Pământului, va mătura cu el treptele castelului, unde frumoasa este întemniţată, îl va târâ în lumină şi acolo Prinţul Întunerciului se va topi găsindu-şi amarnic sfârşitul? Care e varianta?

    RăspundețiȘtergere
  8. Poate ca ar trebui sa pun punct(.), si sa nu stric mica poveste a ta, dar daca ma gandesc la bunica, atat cat o mai pot tine minte, ma cuprinde o caldura si o liniste, atat de nefireasca pentru viata de acum, atat de agitata... Nu am sa pot sa uit vocea mieroasa a ei, cand ma imbratisa cu atata bucurie, incat parca explodau raze de dragoste. Nu am sa pot sa uit ochii ei albastri, sclipind de bucuria inocentei mele de copil, cu suflet pur, sincer si in acelas timp strengar...Tic-tac,tic-tac..., acesta este sunetul secundarului, care se invarte in cadranul timpului, si doar ne spunse...- tic-tac,tic-tac..., timpul a trecut! Ce trist ca ea nu mai este! Ce bucurie ca inca ii simt blanda ibratisare.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mai, dar ce visatoare esti....sunteti, de fapt.
    Adevarul e ca pentru majoritatea copilaria e nostalgica si pare frumoasa...dar oare cum ni se parea atunci???
    Am putea scrie si despre lucruri care nu ne placeau atunci. De exemplu, mie nu-mi placea ca in weekend ma luau parintii la tara, in loc sa ma pot duce la discoteca...si dadeam cate un plans...oho.
    Nu-mi placea ca un prostan de coleg se tot lua de mine si mi-a pus si o porecla, care nu-mi placea deloc....odata eram cu o fata si mi-a zis pe porecla...ce nasol m-am simtit.
    Nu-mi mai placea infinitele probleme de mate' pe care trebuia sa le fac in vacanta, tema pentru vacanta. Mult timp si dupa ce am terminat facultatea inca mai aveam cosmarururi ca trebuie sa ma apuc de invatat pentru vreun examen....cand ma trezeam nu-mi venea sa cred ca am scapat.
    Totusi, per ansamblu, cred ca eram fericit....dar nu constientizam.

    RăspundețiȘtergere
  10. Impresionant gestul pentru vremurile in care traim... Si sincer nu stiu cate bunicute mai sunt care ar face asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
  11. Stapanul Negurilor amarnic fruntea si-o incrunta, nori negri invaluie palatul de clestar.
    "Nu, nu vor indrazni sa ma infrunte, a mea domnita trebuie sa fie!"
    -Tata, slavit imparat cu stema rupta din soare, ce sunt altceva bogatia, puterea si gloria decat pamant si pulbere? Lucrurile cele mai bune sunt la indemana tuturor; adevarul, dragostea, prietenia, compasiunea, imaginatia... Maretia nu are nimic de-a face cu banii, faima sau averile!
    Pe Praslea-l voiesc tovaras inimii sa-mi fie!
    Un vant rece umplu deodata sala si-un glas de ghiata vui:
    -Cuuum??? Fiinta trecatoare ca trestia imi stai in cale si socotesti sa ma infrunti?!? Vei merge acum cu mine in tara miazanoaptei si cine va cuteza sa te smulga din mana mea?
    Si dusi au fost pe aripi de furtuna... Nopti si zile se perindara mute dar intr-o zi, cand teii dau in floare, la poarta casei unde Praslea-si jelea soarta batu un cersetor batran, urat si cocosat.

    Mintea la teasc mi-am pus,
    S-adun si eu ce cate nu-s
    Alcineva socot ca poate,
    Sa duca basmul mai departe...

    RăspundețiȘtergere
  12. Erata: Altcineva socot ca poate

    Va rog sa ma scuzati! Stiinta mea e o picatura, ignoranta mea, o mare...

    RăspundețiȘtergere
  13. '''Film pentru copii inspirat din basmul cules de Petre Ispirescu, “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”.
    “Filmul nu e o simpla adaptare dupa basm, ci mai curand o chintesenta a povestii populare romanesti” (Tudor Caranfil)''''

    RăspundețiȘtergere
  14. Poveste...
    Un om a murit.
    L-a vazut pe Dumnezeu apropiindu-se, cu o valiza în mâna...
    - Fiul meu, e timpul sa mergem...
    Omul a întrebat:
    - De ce asa curând? Aveam atâtea planuri...
    - Îmi pare rau, fiule... dar acum este momentul plecarii tale.
    - Ce ai în valiza?
    - Ceea ce ti-a apartinut.
    - Ce mi-a apartinut? Vrei sa spui, lucrurile mele, hainele, banii?
    - Îmi pare rau, fiule, dar lucrurile materiale pe care le-ai avut nu ti-au apartinut niciodata. Apartineau pamântului.
    - Atunci sunt amintirile mele?
    - Îmi pare rau, fiule, dar acestea nu mai vin acum cu tine. Nu ti-au apartinut niciodata. Apartineau timpului.
    - ... Atunci talentele mele?
    - Îmi pare rau, fiule, dar nici acestea nu ti-au apartinut. Apartineau circumstantelor.
    - Atunci prietenii mei, membrii familiei mele?
    - Îmi pare rau, fiule, dar ei nu ti-au apartinut. Apartineau drumului tau prin viata.
    - Dar sotia si copiii mei?
    - Îmi pare rau fiule, ei nu-ti apartineau. Apartineau inimii tale.
    - Atunci trupul meu?
    - Nici acesta nu ti-a apartinut vreodata. Apartinea tarânei.
    - Atunci e sufletul meu?
    - Îmi pare rau, fiule, dar nici sufletul nu ti-a apartinut. Sufletul tau îmi apartinea Mie.
    Atunci, omul smulse valiza din mâna lui Dumnezeu si o deschise.
    Era goala.
    Cu o lacrima de dezamagire, omul îl întreba pe Dumnezeu:
    - Nu am avut niciodata nimic?
    - Ba da, fiule... Fiecare din momentele pe care le-ai trait au fost numai si numai ale tale...

    Viata este doar un moment. Care e numai al tau. Bucura-te în totalitate de el.
    TRAIESTE-TI VIATA, si nu uita sa FII FERICIT/A !

    RăspundețiȘtergere
  15. Tuturor ne e dor de o poveste frumoasa...

    RăspundețiȘtergere
  16. E vremea mea îmi pare,
    Povestea s-o continui la întâmplare,
    aiuritoare..

    ...şi atunci Prâslea îi dădu cerşetorului un ban şi îi făcu semn să plece.
    Prâslea:
    -E trist întreg castelul şi peste tot e jale mare,
    Regina plânge într-una şi regele negru-i de supărare
    Precum e tăciunele. La slugi tot timpul amarnic s-a răstit,
    De două zile încoace măritul rege, măcar o clipă n-a dormit,
    Se tot frământă, tot cugetă, se plimbă şi se tot gândeşte
    Cum s-o salveze pe domniţă neobosit tot plănuieşte.

    Dar vezi nimeni nu mă întreabă pe mine, de parcă nici n-aş exista,
    Eu tocmai ce-am venit din luptă şi către o nouă luptă mă voi îndrepta,
    Căci mi-e sortit să dau faţă-n faţă cu tot soiul de lighioane.
    Şi între noi fie vorba să ştiţi de la mine că nu-i amuzant să te lupţi cu tot soiul de arătări.Chiar deloc. Nu-i corect, ar trebui să primesc un spor pentru asta.

    Am auzit prin târg o vorbă şi ce bine ar fi să fie adevărată,
    Cum că măritul rege oferă o neânchipuit de mare răplată
    Celui ce o aduce pe prinţesă acasă vie şi nevtămată.
    Vezi asta-mi place mie la o poveste, aşa mai vii de acasă,
    Ucizi zmeul şi atunci te-aşteaptă domniţa cea frumoasă.
    Gata cu vorbăraia, parcă am fi la televiziune la vre-un talk show.
    Daţi-mi sabia şi platoşa, în grabă mare să mă echipez,
    Domniţa mea cea dragă, îndată vin să te salvez.
    Aduceţi calul, gata am plecat
    Spre ndepărtatul şi înfricoşătorul tărâm întunecat.

    Sigur nu vreţi să veniţi şi voi cu mine?

    RăspundețiȘtergere
  17. Iti scriu aici pentru ca altundeva nu am unde. Nu are legatura cu articolul ci are legatura cu emisinea ta.

    Este execrabil modul in care te comporti cu ucigasul Mihaelei Runceanu. Modul tau de comportare este tipic modurilor de comportare de dinainte de '89. Cuvintele Adei Milea ,,Ceausescu e o boala'' au capatat pe deplin inteles in ultimile 2 emisiuni moderate de tine. Oricat as uri pe cineva tot nu m-as cobora la atitudinea denotata de tine. Umorul a devenit bascalie iar moderarea unei emisiuni a devenit un fel de eliberare a fustrarilor personale. Cred ca meritam si altceva!

    RăspundețiȘtergere
  18. Draga Simona,
    Iti multumesc pt ca nu ai activat comentariul meu in care iti spuneam ca m-am indragostit de tine.Probabil este ceva vulgar sau jignitor sa ai un astfel de sentiment pentru cineva. Sau poate ai motivele tale personale care imi scapa. Inca ceva(ca fapt divers). Eu nu prea ma uit la tv la emisiuni gen Acces dir,poate doar asa fugitiv. Si imi erai antipatica, dar cand am observat felul tau de a fi si o oarecare modestie am prins drag de tine. Si de atunci am pus o poza superba cu tine la studioul de prez pe desktop si imi insenineaza ziua cand o privesc. Si cam aici se termina povestea. Iti doresc mult succes in activitate si tot ce vrei.
    Alexandru

    RăspundețiȘtergere
  19. O poveste frumoasa este chiar editia de azi a emisiunii tale in care vei avea mult doritul band;) sunt asa de incantata!!!!:D

    RăspundețiȘtergere
  20. Aha...am inteles din comentariul lui Judy despre ce era vorba, adica, banuiesc, despre melodia no more, no more, no more....da, te-am urmarit.
    Apropo, am inteles ca ti-ar placea rock-ul din comentariile tale, se vede ca DA.

    Mai spunea cineva ca nu ai lasat comentariul ca s-ar fi indrogostit de tine. Normal ca nu ai postat, ca banuiesc ca daca ar fi sa publici toate declaratiile de iubire, ar trebui sa deschizi un alt blog, in care, evident, m-as inscrie din prima zi.

    Zic si eu ca cineva de mai sus, ca poate nu e locul sa postez un comentariu vis-a-vis de emisiunea ta. Totusi, cu permisiunea ta, imi dau cu parerea: tu esti o fata fina, ca o floare. Chestia cu ucigasul nu te prinde, dar e de inteles, ai si tu sefi, producatori, etc.

    Sunt 100% de partea procurorului.

    Totusi, nu am inteles ceva, poate nu am fost atent. Procurorul l-a intrebat cum au ajuns lucurile Mihaelei R. in posesia lui, pe care le-a si vandut si el a zis ca nu stie. Cum adica nu stii de unde vin lucrurile pe care le vinzi? Asta nu am inteles.. inafara de asta, se inrosise de mama focului...

    RăspundețiȘtergere
  21. http://aurelianmihai.blogspot.com/2010/10/amintiri-dintr-o-copilarie-memoriile.html

    Cand ai timp, te rog, arunca o privire sunt gandurile unei fetite de Clasa a VI-a.

    RăspundețiȘtergere
  22. "Astazi toate frunzele s-au intors in copaci, toti copacii in muguri, soarele s-a intors in rasarit, clipele s-au intors in ceas, cei ce au murit s-au intors in viata. Noi...unde ne-am intors? In cate primaveri? In cate stele? In cate fericiri?... Toate orizonturile si-au pierdut limitele. defapt am incetat de mult sa cred in limite, de dragul tau. Sa curgi ca o apa informa, ca un izvor de bucurii. in toate povarnisurile, in toate golurile mele ! Ca o raza de soare sa-mi cuprinzi ungherele inimii ! Sa rasari in mine si sa asfintesti tot in mine, in fiecare zi. Si toate stelele sa se incline in fata noastra, frenetice, cu tot cerul in ochi, tremurand a iubire. Astazi tristetile se intorc in mormant, iar nimicul in tot. si oti mugurii se vor deschide si vor inflori in sufletul meu. Si toate roadele ti se cuvin!!! Candva toate anotimpurile se vor intoarce in toamna, iar aceste cuvinte se intorc in piatra."

    si desigur daca imi permiti as dorii sa continui povestea pe blogul meu...

    RăspundețiȘtergere
  23. Va rog ajutati-o si dumneavoastra pe micuta Maria Eva. La numai 4 anisori este bolnava de leucemie.
    Cazul este real, a avut cateva aparitii in media. Daca doriti sa dati o mana de ajutor, puteti gasi informatii necesare pe site-ul:
    http://www.mariaeva.ro
    Va multumesc!!

    RăspundețiȘtergere
  24. Foarte frumos gandul bunicii. Si ce e si mai frumos, este ca ai observat asta...

    RăspundețiȘtergere
  25. Salut ! Cu ce am gresit eu ca sa fiu obligat sa aflu cum isi rasfata Adelina cateii ?! :))
    De ce trebuie sa stiu eu ca exista Adelina ?! De ce trebuie sa vina la TV ca sa-si sarbatoreasca ziua de nastere ?! Vreau sa vin si eu la TV,vreau sa vorbesc despre vreme.
    Esti murdar,omule !

    RăspundețiȘtergere
  26. O altfel de poveste:de cele mai multe ori nu poti fugi de destin, iar atunci cand ai acea senzatie de deja-vu, incepi si sapi mai adanc in trecut sa dezlegi misterul!E mai mult decat un joc de cuvinte, e o parte dintr-un posibil viitor al tau!

    RăspundețiȘtergere
  27. Am cautat in disperare o adresa de email, in care sa va pot contacta, sau sa pot contacta postul Antena 1si n-am gasit nimic.
    Noroc ca v-am gasit blogul ! Voiam sa va rog, daca puteti sa-mi dati o adresa de contact a d-lui Valentin Tarca, cel care a fost de curand invitat in emisiunea dumneavoastra .
    Va multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  28. ...genul acesta de poveste te face sa iti doresti sa ajungi si tu, mai repede, bunic...

    RăspundețiȘtergere
  29. si nu e de o mie de ori mai frumos asa decat un audio book complet impersonal? imi plac de mor intamplarile de genul asta :x

    RăspundețiȘtergere
  30. Inghesuiala... Nepasare... Nesimtire... Transparentza... Ne uitam unii prin altii, de parc-am fi transparenti... Blonde despletite-n Maseratti, cu care se plimba pan' la Mall si-napoi, la cotetele de lux din Pipera... Borcoi revarsati in Mertzane decapotabile, care borasc cu acuratete, prin sistemele Blaupunkt, ultima manea a lui Salam... Importantza... Suntem cu totii super-importanti... Super-aroganti de super-importanti... Cu totii avem treburi ce nu sufera amanare... Treburi super-importante... D-aia ne uitam la ceilalti asa, de parca ne vine sa le vomitam prin geamantane... Pesti incercanati si geluiti, tarandu-se spre hogeacuri, la somn... Tigani in papuci ridicati de dos, sa le-ncapa cat mai mult fier vechi... Pensionari in Dacii, cu capu-ntre urechi, terifiati ca iadu-ncepe chiar de-acum, din timpul vietii... Gabori vigilenti, cu mine serioase in Loganurile lor noi, cu privirile piezise dupa spagi... Evrei cu zulufi si palarii sinistre, deplasandu-se tenace catre centru... Se vinde-o vila veche-n Dorobanti, printre putinele ramase... Chilipir! Ochelariste tocilare, middle management pe la vreo multinationala, evitand sa priveasca in oglinzi... Ce puii lor?!? Doar le putem ocoli! Suntem chiori??? Range Rover-uri elegante, cu englezi spalaciti si asimetrici la volan, ce ne privesc ca pe bastinasi colonizati... Pitice ingamfate, conducand SUV-uri din care se dau jos cu scara... Eterna gratie vulnerabila a femeii... Tarani de prin imprejurimi, pana cu ceva timp in urma cladisera doar poiate la gaini, dar acum cara autogene remorcate de dube, pe care scrie pretentios: "Constructii si instalatii - Civile si Industriale"... Soferi de pe la firme de distributie, cu dreapta pe volanul izotermelor si stanga permanent la falca, pitind in palma paroasa si parca transpirata-ntruna, moleculare conectate perpetuu la vreo vanzatoare de la Billa... Coarde cu manicuri frantuzesti aranjate cu grija pe mobile pastelate, cu mana libera facandu-si freza in retrovizor... E verde? Si ce daca?!? Marlani de bani gata, descheiati pan' la buric, itindu-si crucifixele de aur prin parul de pe piept... Dame decolorate, aruncand priviri de mame eroine plozilor inerti de pe banchetele din spate... Gangsteri de cartier, cu ceafa groasa si mana ferma pe volan, sa li se vada ghiulul prin geamurile fumurii... Asexuate de varsta a doua, tunse scurt si cu unghiile taiate din carne, pentru ca, nu-i asa, frumusetea-i doar o prostie, inteligenta lor de 40 de ani e nestemata adevarata... Taximetristi insinuati printre benzi, ca niste luntrii in deriva... Molii zbarcite si tuciurii, care vand ziare necitite de nimeni... Oficiali cu girofar, privindu-ne ingretosati, constienti ca, daca vor sa ne mulga din nou, iar vor trebui sa ne traga de tzatze...
    Privesc la toate astea si ma simt ca reflectat din mii de oglinzi strambe... Mi se face scarba de mine... Asa de scarba, ca abia reusesc sa ma opresc la semaforul inrosit de ceva vreme...
    Pietonul aflat pe trecere ridica spre mine o privire senina si zambeste... E o batrana de la tara, carand cu greu doi desagi petrecuti peste umar... Dintr-unul se vad mustatile unei funii de usturoi...
    O urmaresc cu privirea, cum merge, fara graba, spre celalalt trotuar, ca pe o aratare din alta lume...
    In spatele meu, vacarmul de claxoane care se dezlantuie, aproape ca-mi da jos vopseaua de pe masina...
    Bag in viteza si demarez... Catre treburile mele super-importante, care nu sufera amanare...
    Trafic... o poveste contemporana...

    RăspundețiȘtergere
  31. FEMEIE
    Esti intruchiparea eden-ului pe pamant
    Aduci primavara cand zambesti
    Insusi universul se inveseleste cand pasesti pe acest taram
    Ai reusit si iadul sa-l vrajesti.

    Femeie, inger coborat pe manat spre mantuirea noastra
    Tie ti se cuvine totul, mandra craiasa
    Natura se trezeste la viata, soarele-i sus pe cerul fara nori
    Sarutul tau trezeste in mine ai dragostei incandescenti fiori

    Soapta ta-mi incendiaza inima
    Florile palesc in fata frumusetii tale
    Esti pe pamant sa ne aduci dragostea
    Dar cum pot ridica ochii in fata frumusetii tale ?

    Esti pe pamant sa ne aduci dragostea, fiinta
    In tine draga mea gasesc puterea de a lupta cu orice indoiala, cu orice suferinta
    Secretul sa il gasesc imi este cu totala neputinta
    Femeie, tie pe veci iti declar credinta !!!

    De-a pururi tanara, fermecatoare
    A sufletelor triste esti vindecatoare
    Mereu seducatoare si sarmanta
    Si pururi neanteleasa, tu dragoste nevinovata

    Mereu invingatoare-n ceasuri de restriste
    felul tau de a fi aduce peste tot liniste
    Simpatica, docila, frumoasa, dar si dura ca un leu
    Esti mana dreapta a lui Dumnezeu

    Esti elixirul tineretii
    Esti tot ce-si poate dori un barbat in timpul vietii
    Luceafarul prealuminos din ceasul diminetii
    Esti muza ideala, pe tine te canta acum toti poetii

    RăspundețiȘtergere