duminică, 4 octombrie 2009

Tovarasi, frumoasa e viata!

Tocmai am vazut Amintiri din Epoca de Aur, filmul lui Cristian Mungiu. Nu, nu e inca un film despre comunism si suntem satui pana peste cap...
Sunt patru legende despre perioada cea mai gri din viata noastra. E o pelicula cu umor amar. Amar, pentru ca nu poti sa nu-ti amintesti, daca ai trait macar cativa ani de comunism. Fiecare poveste in parte te face sa razi cu lacrimi si sa multumesti in gand ca vremurile alea s-au dus si, uite, le retraim, acum, doar la cinema. Legenda activistului in inspectie mi-a placut cel mai mult. Povestea e fabuloasa si, macar pentru scena asta, filmul trebuie vazut.
Si daca ai uitat coada la butelii, raionul de carne... fara carne(stiu si eu o poveste cu o batrana, care a mers la Alimentara si a cerut "un kilogram de oase, da' sa fie mai carnoase..."), dacia break cu perdeluta in geam, uniforma si cravata de pionier, scoala aia gri, cojita(unde dumnezeu o fi gasit-o Mungiu?!), carutul de butelii, ziarul Scanteia si cate si mai cate, o sa ti le reamintesti, vreme de o ora.
Iar daca ai 20 de ani sau mai putin... s-ar putea sa nu intelegi nimic, iar scenariu sa ti se para ireal.
Eu am vazut filmul asta, prin ochii omului care a trait 12 ani in comunism. Suficient cat sa nu uit.
Unul dintre personaje, o fetita, scoate de sub banca o banana, in timpul orei de fizica. Proful o vede si-o apostrofeaza:
- Nu mai manca banane de fata cu colegii, ca le faci pofta!

Eu stiu... Era prin '88.
Ne jucam in spatele blocului, pe langa o ghena de gunoi. La un moment dat, unul dintre copii tipa si se apleaca. Ne apropiem cu totii si vedem, aruncata pe jos, o coaja de banana. Stam chirciti, ciorchine, in jurul ei. Am plecat acasa si le-am cerut parintilor mei... banane. N-aveau si, mai ales, n-aveau de unde sa faca rost.
Ma intreb ce-o fi fost in sufletul alor mei... Cand copilul cere ceva de mancare si tu nu poti, n-ai cum sa-i dai...

12 comentarii:

  1. Ce bine ca nu am trait acea perioada...si in legatura cu scolile,in multe locuri mai sunt si acum astfel de scoli Simo...Felicitari scrii foarte frumos...

    RăspundețiȘtergere
  2. ...mda, fi-mea ma-ntreaba mereu, "mami, chiar asa era?" cutare sau cutare, ii mai povesteste bunica-sa, mai povestesc si eu, facem comparatii, se minuneaza ca de alte alea etc...
    - un singur lucru nu-ntelege si nu pot sa-l explic- cum ceausescu ne-a dat cu forta un apartament cu 3 cam in militari ca familie cu 2 copii ce eram, am reusit sa ne luam si-un oltcit, iar acum... ea... deocamdata... NICI O SANSA!(o fac. de turism si-un masterat in derulare, un job pe 10 milioane si-atat!)
    - sper sa aiba o oportunitate-n viata, altfel... no way!
    O SAPTAMANA DRAGUTA CA TINE ITI DORESC, SIMONA

    RăspundețiȘtergere
  3. Alexandra, sunt convinsa ca in orasele mici sau in sate asa arata scolile si acum! O sa-l intreb pe Mungiu, azi, la 16, la Observator. E invitatul meu si vom vorbi despre film:)
    Mihaela, multi regreta vremurile alea... totusi, n-as putea s-o fac niciodata! acum macar putem vedea lumea. putem iesi si putem face o comparatie! e, poate, marele castig!

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu am 23 de ani, nu am trait comunismul ca sa zic asa, dar m-am bucurat de film si mi-a palcut mult. E o capodopera!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mihaela poate intr-un fel era mult mai bine atunci deoarece erai in sigurantza la orice ora pe strada,pe cand acum venind de la scoala iti este taiat ghizdanul si iti este luat cu totul (nu mai sunt luati doar banii,sau portofelul)...Insa stiu ca atunci daca iti doreai ceva trebuia sa astepti,sau sa te gandesti ca nu vei primi niciodata acel lucru...

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu nu aveam decat 4 ani cand s-a sfarsit comunismul, asa ca nu-mi amintesc nici partile bune si nici partile rele ale perioadei de atunci. Grija mea era guma Turbo, jeleurile Jelibon, care acum s-au transformat in Orbit si Haribo, se pare totusi ca-mi amintesc una alta.
    Vis-a-vis de filmul dl. Mungiu, mi-ar placea sa vad cum este pelicula, dar sunt satul de aceeasi imagine gri, scorojita,trista si cu lipsuri a Romaniei. Parca nu doreste nimeni sa faca un film total opus acestui spectru tragic,comic,real.
    O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  7. Alexandra, se intamplau o multime de lucruri rele si atunci, poate chiar mai multe, doar ca nu erau mediatizate!
    Dan, te rog sa mergi sa-l vezi si sa-mi spui cum ti s-a parut! o sa-ti placa, o sa te amuze:)

    RăspundețiȘtergere
  8. Mie mi-a placut de ,,ceausestii" de aseara...ei au facut numai lucruri bune...mai ales de elena care era foarte ,,fidela" sotului :-p

    RăspundețiȘtergere
  9. buna simona sunt adriana vr si eu id tau daca se poate uite al meu e ingeras27021996 pa pwp :*

    RăspundețiȘtergere
  10. Pot sa te refuz??:))
    Dar nu ma trimite la cinema :)In orice caz,il voi viziona zilele urmatoare,sunt un pic curios.

    RăspundețiȘtergere
  11. Simona,
    e greu de tradus acest film cuiva care nu a trăit acele vremuri. Să sperăm că măcar copiilor noştri(dacă-i vom avea:)le vom putea explica aşa, cât de cât. Toate bune,
    te urmăresc atunci când pot şi...BRAVO!:)
    (amorena)

    RăspundețiȘtergere
  12. N-am de unde sa stiu ca sunt nascut in '90 ;))

    RăspundețiȘtergere