Ninge ca-n copilaria mea. Cu fulgi mari, grabiti si obraznici, de-ti intra-n ochi. N-am reusit sa-mi conving colegii sa iesim la o bataie cu zapada, dupa Observator. Deh... nu toti iubesc iarna. Si ii inteleg, asa eram si eu.
Imi vine sa-mi lipesc nasul de geam si sa ma uit intruna la fulgi. E alb si curat afara. Asta ar trebui sa ne bucure. Zapada mai spala orasul asta murdar... Stiu ca maine o sa fie un calvar, ca va fi greu sa curatam iar masinile de muntii de omat, ca sa va circula in ritm de melc, mai incepe si scoala... Dar, pana maine, sa ne bucuram de seara asta de poveste. O seara de iarna ca odinioara... Cu linistea sparta doar de tipetele copiilor fericiti!
PS. Aseara, tarziu, am postat ceva pe blogul lui Dan. Dan Negru. Mi-a propus sa scriu acolo si am zis da! Asa s-a nascut Scrisoarea catre mama...
Daca ai acceptat sa scrii pe blogul lui Dan atunci iti lansez si eu invitatia pe blogul meu si as vrea sa tii cont ca este prima postare pe anul 2010...o pastram pentru copil dar vad ca ma amana plus ca mi-ar prinde bine si un articol mai bland printre toate refularile mele sau ale celuilalt host.
RăspundețiȘtergereDeci ce zici>
?
bobo, scriu! cand vine bebe? sa stiu cat timp am la dispozitie:))))
RăspundețiȘtergereasta seara...maine dimineata...habar n-avem stam ca prostii si ne uitam unu`la altu` si din cand in cand catre burtica...:)))
RăspundețiȘtergereNu-i graba dar nici sa nu te pui pe leneveala!:))
Astept articolul pe mail!:))
Sa-ti ninga peste seara asta!
sa fie sanatos si sa aiba noroc:)
RăspundețiȘtergeremi-e dor de o ninsoare ca in copilarie, sa vin acasa cu obrajii rosii ca doi bujori, uda dupa o bulgareala buna. abia astept sa vin acasa, sa ma bucur impreuna cu toata familia de aceasta noua zapada
RăspundețiȘtergeremi-au dat lacrimile:|
RăspundețiȘtergereniciodata nu am avut parte de asa ceva pentru ca mama este o fire care nu isi arata iubirea fata de cineva...
Simona sigur vei fi o mama de milioane si un model de viata pentru copii tai.
desi mai e cam mult pana atunci,sper sa fiu si eu asa pentru copii mei.
m-ar bucura sa imi spui macar un cuvant care sa imi ridice putin moralul,daca pot spune asa
iti doresc numai bine!
Am citit aseara destul de tarziu postarea ta pe blogul lui Dan Negru.Este emotionanta si mi-a fost destul de greu sa ma desprind de cuvintele tale care imi reveneau neintcetat in minte.
RăspundețiȘtergereCat despre acest anotimp,iarna,ii inteleg pe colegii tai,nici mie nu prea imi place,dar, totusi e un adevarat vis sa vezi orasul imbracat in alb.Pacat ca nu a fost asa de Craciun...dar,asta e!:(
Te pup!
Doamne... :)) noroc de tine si de blogul tau, asa am aflat si eu ca AFARA NINGEEE. Am stat toata ziua si am muncit la calculator si abia acum cand am citit blogul tau am scos nasul afara. Ce frumos ninge. :) Da, am citit mai devreme postarea pe blogul lui Dan. De asta am scris: Unde pupa mama ... :)) Sa-ti traiasca mamicuta. Si sa-i duci un nepotel, nepotica, cand te mai duci la ea. Cred ca asteapta de mult. Da, nu cred ca ai timp pana de Pasti.
RăspundețiȘtergeredaaa!! si la galati ninge!!
RăspundețiȘtergereNu a mai fost zapada de..o saptamana :)).
Oricum e fain chiar daca,asa cum ai spus si tu,maine nu o sa se poata circula..
O seara faina.. :)
vrei sa fi sotia mea ?
RăspundețiȘtergereSe pare ca nu e un calvar pe DN si in Bucuresti! Ce inseamna ca autoritatile sa-si faca datoria !!
RăspundețiȘtergereIntradevar ieri a fost o zi superba. Nu am rezistat am plecat in Herastrau sa ma plimb. Totul era alb si minunat, lacul trei sferturi inghetat, copii se dadeau cu sania pe un derdelusi (m-am dat si eu o tura ca nu am rezistat). La fel ca in povestile cu Alba ca zapada.
Am vrut sa iti scriu de ieri, dar nu am am gasit cuvintele potrivite. Ieri am avut senzatia ca imi citesti gandurile, ca ma spionezi.
RăspundețiȘtergereM-am trezit din vis cu imaginea mamei pe retina, si apoi...am citit imediat postul tau. O visez nu prea des pe mama, tocmai de aia ieri a fost socant un pic.
Te citesc de obicei, desi nu te cunosc, nu sunt in tara, si sunt plecata de multisor.Ma impresionezi cu sensibilitatea ta.
Ieri insa, a fost altceva.As fi fost in stare sa scriu scrisoarea asta identic , doar ca mama nu mai e..
Spune 'Te iubesc' mamei tale cat mai ai cui...
am sa-i spun, chiar daca ea stie:)
RăspundețiȘtergereBuna Simona,
RăspundețiȘtergereAm dat peste blogul tau intamplator.Ma bucur ca pot sa iti scriu in acest mod cateva cuvinte.Avand aceeasi varsta ca ca tine,ma bucur ca mai sunt tineri in tara noastra care pot gandi coerent si cu bun simt,inseamna ca mai exista o speranta ca ceva se va schimba....in timp.Te apreciez foarte mult oridecate ori apari in casele noatre,si sa nu te schimbi niciodata,esti....altceva.Filimon Oradea.
se pare ca nu imi vei raspune..
RăspundețiȘtergereiti doresc numai bine:)
roxana... nu prea ma pricep, dar tu stii ce ti-a lipsit tie si sunt sigura ca vei avea grija sa fii o mama minunata:)
RăspundețiȘtergeresa nu le lipseasca pruncilor tai ce ti-a lipsit tie...
nu am mai scris pe nici un blog pana acum nu as dori sa fiu rautacios sau "brutal" cum sunt o multime de romani in cautarea fericiri de moment...promit sa nu te cer de "nevasta" (probabil alt print calare pe un cal alb a facut-o inaintea celor ce ti-au citit blogul...dar citindu-ti blogul ma gandesc "acasa" si ce inseamna acel loc acasa...pentru mine
RăspundețiȘtergerema bucur sa aud de la alte persoane ca au un loc acasa de sarbatori si de asemenea pentru alte ocazi...pot spune despre mine ca acasa este sus in munti (un loc pe care am uitat in viata mea sa il mai includ)
sper ca fiul meu sa aibe acel loc special...nu putem decat sa speram...si sa credem ca va fi bine
ce copchil poti sa fii uneori . frumos copchil :D
RăspundețiȘtergere