Cam pe la sfarsitul lui februarie, inceputul lui martie, imi place sa ascult ceva. Si doar in perioada asta a anului. Aseara, in masina, am cautat cd-ul... si o s-o cant si eu cam pana pe la inceputul primaverii. Asta e:
Ilinca creştea mai repede decât mine. Aşa sunt ele. Trebuie să ajungă mai curând la varsta la care să-i zici: “domnişoară, abia aştept ziua în care cineva să te implore sa-ţi împarţi zilele cu el. Eu sunt ghemotoc acum, dar mă grăbesc să fiu eu acela” . Şi ea să mă aştepte. Pfuaaa, ce curaj am avut să-i spun asta astăzi, cu mult înainte de vreme! Sunt roşu tot. Şi fularul ăla pâna la nas, şi mănuşile… Ştii tu, alea cu un deget… “Lasă mamă,că mai bine să te faci de ruşine aşa, decât să nu închidem un ochi toată noaptea şi eu şi Mamaie-ta, numa’ ce-a trecut săptămâna!”.
Trebuia să-i spun asta Ilincăi. O zbughesc de lângă ea radiind şi sărind după frunze, ca la baschet. A rămas înmărmurită, in mijlocul trotuarului, cu palma în sus a nedumerire, palma aia caldă, de mică cuibărită în căuşul mâinii mele. A dat să-mi spună ceva. Când mama îmi îndeasă căciula pe urechi, eu nu aud.
Mama, ia-mi căciula de pe urechi! Te roog! N-o mai aud pe Ilinca. Deloc… De mult…
Iată că modalitatea de a posta comentarii a domnului Nanu dă roade: Încep să apară tot mai multe articole îngrijit scrise şi interesante. Felicitări omuldelamunte!
Cristian, Are dreptate Silistraru, se scrie împreunat. Şi eu folosesc acelaşi Word şi îmi dă ca la tine dar e greşeală la ei în program probabil. Ne oprim la acest nivel deci nu-ţi spun cum îl cheamă pe tata.
@Corina Medeleanu Mulţumesc pentru apreciere.Textul este un crâmpei din trăirile mele, care se regăsesc în continuare, pe blogul meu. Bun venit musafirilor de pe prispa casei. Mai am dulceţ de la bunica.
Simona, vroiam sa-ti spun, ca mi-a parut teribil de rau cind ai plecat de la pupitrul Observatorului, din cursul saptaminii. Te iubeam cind te vedeam acolo, pentru ca viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care il avem, ci in momentele care i-ti taie rasuflarea, si tu aveai ceva care i-ti taia respiratia cind apareai. Am vrut sa-ti mai spun ca te iubesc in continuare, si ma uit cu drag la stiri. Unii oameni , ca tine sint facuti pentru televiziune. In alta ordine de idei, sa stii ca asculti aceeiasi muzica de calitate, pe care o asculta si papa. Tot the Beatles. Si mie i-mi plac sint chiar un pic deosebiti.
@ Giany Eu taxez greşelile mai ceva ca Boc. Singura deosebire este că EU m-am corectat pe MINE, nu pe altcineva! Mi-a scăpat o pauză neavenită între "de" şi "mult". Băiat rău ce sunt!
Bună seara, Când vezi un link pe un sait eşti tentat să-l urmezi. Este un reflex foarte mult speculat de specialiştii în marketingul pe internet. Şi eu mi-am urmat tentaţia şi am intrat, prin linkul de mai sus, pe pagina YouTube. Am făcut asta chiar şi înainte de a citi articolul. Chiar dacă m-au călăuzit în viaţă respectul, rigurozitatea şi disciplina duse până la limita lor extremă, aproape militară, am fost tot timpul adeptul libertăţii de exprimare şi de informare. Atât de înfocat adept al acestor ultime deziderate am fost, încât sunt de acord chiar şi cu furtul informaţiei, atunci când aceasta e deţinută de un autor de drept, şi care autor nu o publică lumii din motive comerciale. Toate programele cu licenţă pe care le folosesc, le-am luat cu crackuri cu tot, prin BitComet de pe torrenturi. Nu ştiu cum să fac, dar dacă aş şti, aş aduce un omagiu de recunoştinţă tuturor programatorilor şmecheri care în cel mult o lună de la apariţia unui soft, oricât de elaborat ar fi acesta, ei furnizează gratuit pe net crakul necesar spargerii cheii de activare. Uimitor. Saiturile AtComet, ThePirateBay, Demonoid, YouTube şi multe altele, care oferă gratuit întregii lumi muzică, soft, filme artistice, filmuleţe din viaţa de zi cu zi, şi posibilitatea ca fiecare să posteze acolo ce vrea, au făcut pentru omenire mai mult decât Microsoft, Google şi Yahoo la un loc. După ascultarea acestei melodii prin linkul oferit nouă cu candoare de domnişoara Simona Gherghe, mi-a venit, dacă mi-ar fi stat în putere, să cenzurez YouTube. Îmi dau seama acum de ce din ce în ce mai mulţi copii ascultă manele. Pentru că toată muzica pe care o ascultă, are ca sursă preponderentă acel sait. Orice scule de muzică ai avea în casă, dacă sursa primară provine de la YouTube, atunci e de proastă calitate. Limitarea calităţii provine din posibilităţile tehnice limitate ale internetului de a transmite fişiere largi, în timp real. În acest mod sunt avantajate manelele. Subtilitatea tonalităţii detaliate şi complicate şi care se pierde prin comprimarea fişierelor muzicale, lipseşte manelelor. Calitatea acestora nu are nimic de pierdut printr-o astfel de redare. Toată muzica pe care o am şi pe care foarte rar, o mai şi ascult, am luat-o de pe torrenturi în format flac, format de dimensiuni mari care redă sunetele aşa cum au fost ele înregistrate în studiouri. Dar aceasta presupune să fii interesat şi să cauţi mult. Nepoata mea nici nu vrea să audă de aşa ceva, crede că sunt un ciudat dacă nu bătrân, atunci sigur îmbătrânit. Soarta m-a adus cu mulţi ani în urmă în fericita ipostază de a fi în sală la un concert de Bach interpretat la Liverpool de Royal Liverpool Philharmonic Orchestra sub îndrumarea lui Zubin Mehta. Când au început să-şi acordeze instrumentele, scoteau sunete atât de intense, minunate şi nemaiauzite de mine încât îmi vibra fiecare părticică din copleşita şi neîncăpătoarea mea cunoştinţă. Atât de intens am trăit acele prime momente încât nici nu am mai putut savura mare lucru din concertul însuşi care a urmat. Exact ca un copil care trăieşte divinul moment erotic al primului său raport sexual cu o femeie, cu atâta intensitate încât durează doar câteva secunde, iar ce urmează este vai, o cruntă şi neînţeleasă dezamăgire. Cum să simtă tinerii de acum ce am simţit eu la opera din Liverpool cu Zubin Mehta, ascultând muzică de pe clipuri pe YouTube.
Şi domnişoara Simona, The Beatles în maşină! E o profanare la adresa artei, legilor de circulaţie şi vieţii dumneavoastră atât de dragă nou!
Multumesc.
RăspundețiȘtergereThat's the spirit!
RăspundețiȘtergereO tot cant si eu dar degeaba... e soare doar la mine in suflet, nu si afara!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereIlinca creştea mai repede decât mine. Aşa sunt ele. Trebuie să ajungă mai curând la varsta la care să-i zici: “domnişoară, abia aştept ziua în care cineva să te implore sa-ţi împarţi zilele cu el. Eu sunt ghemotoc acum, dar mă grăbesc să fiu eu acela” . Şi ea să mă aştepte. Pfuaaa, ce curaj am avut să-i spun asta astăzi, cu mult înainte de vreme! Sunt roşu tot. Şi fularul ăla pâna la nas, şi mănuşile… Ştii tu, alea cu un deget…
RăspundețiȘtergere“Lasă mamă,că mai bine să te faci de ruşine aşa, decât să nu închidem un ochi toată noaptea şi eu şi Mamaie-ta, numa’ ce-a trecut săptămâna!”.
Trebuia să-i spun asta Ilincăi. O zbughesc de lângă ea radiind şi sărind după frunze, ca la baschet. A rămas înmărmurită, in mijlocul trotuarului, cu palma în sus a nedumerire, palma aia caldă, de mică cuibărită în căuşul mâinii mele. A dat să-mi spună ceva. Când mama îmi îndeasă căciula pe urechi, eu nu aud.
Mama, ia-mi căciula de pe urechi! Te roog! N-o mai aud pe Ilinca. Deloc… De mult…
Iată că modalitatea de a posta comentarii a domnului Nanu dă roade:
RăspundețiȘtergereÎncep să apară tot mai multe articole îngrijit scrise şi interesante. Felicitări omuldelamunte!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereDragă Cristian, fiecare cu părerea lui. Şi cu cuvintele din dotare, normal.
RăspundețiȘtergereCristian,
RăspundețiȘtergereŞi tata a lucrat la Topaz o să-l întreb de tine.
..ah, şi strict de dragul gramaticii, cu sau fără diacritice, "ne luînd" e "neluînd".
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCristian,
RăspundețiȘtergereAre dreptate Silistraru, se scrie împreunat. Şi eu folosesc acelaşi Word şi îmi dă ca la tine dar e greşeală la ei în program probabil.
Ne oprim la acest nivel deci nu-ţi spun cum îl cheamă pe tata.
@Corina Medeleanu Mulţumesc pentru apreciere.Textul este un crâmpei din trăirile mele, care se regăsesc în continuare, pe blogul meu. Bun venit musafirilor de pe prispa casei. Mai am dulceţ de la bunica.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereTot de dragul gramaticii,rectific:
RăspundețiȘtergereDemult nu De mult
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereSimona, vroiam sa-ti spun, ca mi-a parut teribil de rau cind ai plecat de la pupitrul Observatorului, din cursul saptaminii. Te iubeam cind te vedeam acolo, pentru ca viata nu se masoara in numarul de respiratii pe care il avem, ci in momentele care i-ti taie rasuflarea, si tu aveai ceva care i-ti taia respiratia cind apareai. Am vrut sa-ti mai spun ca te iubesc in continuare, si ma uit cu drag la stiri. Unii oameni , ca tine sint facuti pentru televiziune. In alta ordine de idei, sa stii ca asculti aceeiasi muzica de calitate, pe care o asculta si papa. Tot the Beatles. Si mie i-mi plac sint chiar un pic deosebiti.
RăspundețiȘtergere@ Giany Eu taxez greşelile mai ceva ca Boc. Singura deosebire este că EU m-am corectat pe MINE, nu pe altcineva! Mi-a scăpat o pauză neavenită între "de" şi "mult".
RăspundețiȘtergereBăiat rău ce sunt!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereBună seara,
RăspundețiȘtergereCând vezi un link pe un sait eşti tentat să-l urmezi. Este un reflex foarte mult speculat de specialiştii în marketingul pe internet.
Şi eu mi-am urmat tentaţia şi am intrat, prin linkul de mai sus, pe pagina YouTube. Am făcut asta chiar şi înainte de a citi articolul.
Chiar dacă m-au călăuzit în viaţă respectul, rigurozitatea şi disciplina duse până la limita lor extremă, aproape militară, am fost tot timpul adeptul libertăţii de exprimare şi de informare. Atât de înfocat adept al acestor ultime deziderate am fost, încât sunt de acord chiar şi cu furtul informaţiei, atunci când aceasta e deţinută de un autor de drept, şi care autor nu o publică lumii din motive comerciale.
Toate programele cu licenţă pe care le folosesc, le-am luat cu crackuri cu tot, prin BitComet de pe torrenturi. Nu ştiu cum să fac, dar dacă aş şti, aş aduce un omagiu de recunoştinţă tuturor programatorilor şmecheri care în cel mult o lună de la apariţia unui soft, oricât de elaborat ar fi acesta, ei furnizează gratuit pe net crakul necesar spargerii cheii de activare. Uimitor.
Saiturile AtComet, ThePirateBay, Demonoid, YouTube şi multe altele, care oferă gratuit întregii lumi muzică, soft, filme artistice, filmuleţe din viaţa de zi cu zi, şi posibilitatea ca fiecare să posteze acolo ce vrea, au făcut pentru omenire mai mult decât Microsoft, Google şi Yahoo la un loc.
După ascultarea acestei melodii prin linkul oferit nouă cu candoare de domnişoara Simona Gherghe, mi-a venit, dacă mi-ar fi stat în putere, să cenzurez YouTube.
Îmi dau seama acum de ce din ce în ce mai mulţi copii ascultă manele. Pentru că toată muzica pe care o ascultă, are ca sursă preponderentă acel sait. Orice scule de muzică ai avea în casă, dacă sursa primară provine de la YouTube, atunci e de proastă calitate. Limitarea calităţii provine din posibilităţile tehnice limitate ale internetului de a transmite fişiere largi, în timp real.
În acest mod sunt avantajate manelele. Subtilitatea tonalităţii detaliate şi complicate şi care se pierde prin comprimarea fişierelor muzicale, lipseşte manelelor. Calitatea acestora nu are nimic de pierdut printr-o astfel de redare.
Toată muzica pe care o am şi pe care foarte rar, o mai şi ascult, am luat-o de pe torrenturi în format flac, format de dimensiuni mari care redă sunetele aşa cum au fost ele înregistrate în studiouri. Dar aceasta presupune să fii interesat şi să cauţi mult. Nepoata mea nici nu vrea să audă de aşa ceva, crede că sunt un ciudat dacă nu bătrân, atunci sigur îmbătrânit.
Soarta m-a adus cu mulţi ani în urmă în fericita ipostază de a fi în sală la un concert de Bach interpretat la Liverpool de Royal Liverpool Philharmonic Orchestra sub îndrumarea lui Zubin Mehta. Când au început să-şi acordeze instrumentele, scoteau sunete atât de intense, minunate şi nemaiauzite de mine încât îmi vibra fiecare părticică din copleşita şi neîncăpătoarea mea cunoştinţă.
Atât de intens am trăit acele prime momente încât nici nu am mai putut savura mare lucru din concertul însuşi care a urmat.
Exact ca un copil care trăieşte divinul moment erotic al primului său raport sexual cu o femeie, cu atâta intensitate încât durează doar câteva secunde, iar ce urmează este vai, o cruntă şi neînţeleasă dezamăgire.
Cum să simtă tinerii de acum ce am simţit eu la opera din Liverpool cu Zubin Mehta, ascultând muzică de pe clipuri pe YouTube.
Şi domnişoara Simona, The Beatles în maşină! E o profanare la adresa artei, legilor de circulaţie şi vieţii dumneavoastră atât de dragă nou!
La revedere!
Chiar şi aşa, mie îmi place să ascult muzică în maşină, din orice sursă ar proveni.
RăspundețiȘtergereda...canta simona,poate vine primavara mai repede...ca m-am saturat de frig si zapada
RăspundețiȘtergere